Proiect

Obiectivele prezentului proiectul  ”Promovarea județului bacău (ProBacTur) ca destinație turistică: agrement, sănătate, cultură” cod SMIS 16028, sunt în concordanţă cu Master Planul pentru dezvoltarea turismului.

Obiectivul general al proiectului constă în valorificarea şi promovarea elementelor distinctive ale potenţialului turistic specific judeţului Bacău – turismul de agrement, turismul balneo-climateric, turismul cultural şi turismul ecumenic – pentru a crea un set de produse turistice integrate, competitive la nivel naţional, pe măsura valorii resurselor turistice de care dispune judeţul şi care să impună acest domeniu printre activitatile economice prioritare în cadrul sistemului economic judeţean.

Obiectivele specifice ale proiectului:

• crearea unei imagini favorabile la nivelul pieţei naţionale privind avantajele judeţului Bacău ca destinaţie turistică şi imaginea mărcii sale turistice;
• asigurarea unei dezvoltări durabile a turismului într-o manieră în care bogăţiile sale de mediu, culturale şi de patrimoniu să fie în egală măsură apreciate în prezent şi păstrate pentru generaţiile viitoare;
• asigurarea recunoaşterii turismului ca factor cheie în cadrul economiei judeţului şi ca un generator de noi locuri de muncă;
• conştientizarea populaţiei din Bacău cu privire la bogăţiile turistice ale judeţului şi dorinţa de a le împărtăşi turistilor;
• cresterea rolului agenţiilor de turism din judeţ, ca intermediari in procesele de promovare prin oferirea de informaţii potentialilor vizitatori din judetul Bacau si din tara, in legatura cu produsele si serviciile turistice vizate; asigurarea mecanismelor de sprijin coordonat pentru organizaţiile de turism locale în dezvoltarea politicii turismului din judeţ;
• dezvoltarea şi implementarea planului de promovare a destinaţiilor turistice prin colaborarea dintre toate partile interesate, vizând toate obiectivele turistice cu potenţial pentru judeţul Bacău;
• crearea unei baze de date la nivel judeţean privind produsele, facilitatile, evenimentele şi serviciile din industria turistică, pentru a asigura creşterea accesibilităţii publicului la obiectivele prezentate in proiect;
• realizarea unui portal de turism judeţean, ca un instrument major de informare şi promovare;

Prin serviciile turistice prezentate ca pachete integrate in cadrul acestui proiect se va crea cerere pentru o gama larga de bunuri tangibile si servicii ce vor fi produse la nivel local si achizitionate ulterior de turisti si de companii de turism (albume, ghiduri turistice, obiecte de artizanat local si altele similare), precum si bunuri si servicii produse de alte sectoare economice (comerţ, construcţii, transporturi, industria alimentară, confecţii şi încălţăminte, industria mică şi de artizanat).

Judeţul Bacău oferă posibilitatea practicării mai multor forme de turism, de la turismul balneo-terapeutic la cel cultural, realitate care favorizează capacitatea de abordare a mai multor categorii de clienţi. În acest context s-a decis crearea unei oferte integrate de produse şi servicii turistice care să satisfacă o diversitate largă de nevoi şi aşteptări ale potenţialilor clienţi, structura fiind următoarea:

• Pachetul 1 – ,,Turismul de agrement si balnear’’, constituit din produse turistice de agrement asociate cu tratament balneo-terapeutic;
• Pachetul 2 – ,,Turismul cultural’’, care include Casela memorială „George Enescu” din Tescani si Casa memorială „George Bacovia” din Bacău; Casa memorială Nicu Enea; Muzeul etnografic din curtea bisericii “Sfinţii Apostoli Petru si Pavel”; Castelul familiei Ştirbei
• Pachetul 3 – ,,Turismul ecleziastic’’, bazat pe mănăstirile reprezentative din judeţul Bacău.

Fiecare dintre cele trei pachete, componente ale ofertei turistice integrate din judeţul Bacău, se poate constitui în element de specificitate în raport cu oferta turistică de la nivel naţional, în măsura în care elementele sale distinctive sunt evidenţiate, poziţionate şi comunicate adecvat. Există numeroase zone geografice la nivel naţional care dispun de una sau mai multe dintre produsele turistice regăsite la nivelul judeţului Bacău, însă oferta integrată regăsită în acest perimetru poate fi una specifică, prin elementele componente ale fiecărui pachet, având capacitatea de a satisface o paletă largă de nevoi şi aşteptări, dacă va face obiectul unui demers susţinut de promovare.

Pachetul 1 – ,,Turismul de agrement si balnear’’:

Printre elementele de specificitate ale acestui pachet analizat, potenţial generatoare de avantaje competitive graţie demersului de promovare propus, menţionam următoarele:

• Sanatoriul Balnear Slănic Moldova
• Zona Izvoarelor Minerale,
• Parcul balnear din Slănic Moldova
• Cheile si Cascada Slănicului
• Traseul turistic „300 DE SCARI”
• Traseele montane în Munţii Nemira
• Izvoarele de ape minerale din Targu Ocna
• Mediul de salină (Salina Târgu Ocna)
• Centrul de tratament balnearParc Măgura, Targu Ocna
• Parcul balnear Muntele Măgura, Targu Ocna
• Turismul montan aferent arealului Targu Ocna
• Arealul turistic Darmanesti, lacul de acumulare ,,Poiana Uzului’’

Pachetul 2 – ,,Turismul cultural’’, care include:

• Casa memoriala George Bacovia
• Centrul de Cultura “Rosetti Tescani – George Enescu”
• Casa memorială Nicu Enea
• Muzeul etnografic din curtea bisericii “Sfinţii Apostoli Petru si Pavel”
• Castelul familiei Ştirbei

Pachetul 3 – ,,Turismul ecleziastic’’, bazat pe mănăstirile reprezentative din judeţul Bacău

Proiectul propune creşterea vizibilităţii şi promovarea la nivel naţional a celor mai importante lăcaşe de cult din judeţul Bacău, astfel: Biserica ortodoxă “Sfânta Varvara”, situată în mina de sare “Trotuş” din oraşul Târgu Ocna, la o adâncime de peste 200 de metri;  Mănăstirea Măgura Ocnei construita între 1750-1757; Biserica Precista – Târgu Ocna (1662; 1860) are ca hram „Adormirea Maicii Domnului” şi a fost zidită prima dată în anul 1683 (după alte izvoare în 1662); Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva”, numită şi „Domnească” a fost construită din bârne de stejar pe malul drept al pârâului Vâlcica, nu departe de Ocne, pentru rufetaşii de aici. Tradiţia spune că biserica actuală a fost refăcută pe locul alteia mai vechi care data din anii 1572 – 1574, de pe vremea lui Ioan Vodă cel Vitea; Biserica Sfântul Nicolae din Bacau, construită între anii 1568 – 1572; Biserica ,,Buna Vestire’’ Târgu-Ocna (numita ulterior şi Răducanu) a fost construită de marele logofăt Ion Buhuţ şi un târgoveţ bogat, Pavăl, la sfârşitul secolului al XVII-lea şi începutul secolului al XVIII-lea; În 1494, Ştefan cel Mare a ridicat o biserică împreuna cu fiul sau, Alexandru-Voda – Biserica din Borzesti; Biserica Sfânta Fecioara din Bacau -aceasta biserica este cel mai vechi lăcaş de cult din Bacău. A fost construita încă din veacul al XV-lea de doamna Margareta, una din soţiile lui Alexandru cel Bun; Biserica Precista a fost zidită la 1491 de Alexandru-Voda – fiul şi coregentul lui Ştefan cel Mare – care îşi stabilise reşedinţa la Bacău; Biserica Sfântul Ioan – A fost înălţată între 1802 si 1812, se presupune, de către loan Mocanu şi preotul loan Moisă; Mănăstirea Ciolpani este o ctitorie realizata în stilul mănăstirilor din nordul Moldovei (Zona Buhusi, sec. XII-lea); Mănăstirea de la Răchitoasa a fost înălţată la 1697 de Ilie Enache-Tifescu (“Frige-vaca”), mare spătar; Mănăstirea de la Runc, Buhuşi – Biserică veche, ridicată în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, a fost dărâmată şi, în locul ei, boierul lonascu Isacescu a zidit în 1760 un nou lăcaş în stil moldovenesc care se păstrează şi astăzi; Mănăstirea Bogdana, sat Bogdana, comuna Ştefan cel Mare. Biserica mănăstirii a fost ctitorită de boierul Solomon Barladeanu şi soţia sa, Ana, în 1670 şi refăcută în 1755; Mănăstirea Caşin – Situată la 16 km de Oneşti, ridicată în 1655 de voievodul Gheorghe Ştefan; Manastirea Stefan cel Mare si Sfant, situata la 6 km de soseaua principala Slanic Moldova – Targu Ocna.