Operele de artă plastică din stațiunea Slănic-Moldova

Operele de artă plastică din stațiunea Slănic-Moldova (1)

În Parcul Central al stațiunii Slănic-Moldova sunt amplasate o serie de lucrări de artă publică: busturi și sculpturi monumentale din piatră, sculpturi din lemn și busturi din bronz.

Prezentare

Busturile în piatră ale povestitorului Ion Creangă (1964) și poetului Mihai Eminescu (1965), creații ale sculptorului Vasile Aciobăniței Mera (n.27 aprilie 1924, satul Valea Grecului, comuna Duda-Epureni, județul Vaslui). Foto 1 și Foto 2
La 24 de ani, în 1948, a plecat la Iași pentru a se înscrie la Institutul de Arte Plastice, unde a intrat cu nota maximă. Aici a făcut primii doi ani de facultate, sub îndrumarea maestrului Ion Irimescu, până în 1950, an în care institutul s-a desființat. S-a mutat apoi la Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, unde i-a avut profesori pe sculptorii Cornel Medrea și Constantin Baraschi. În timpul comuniștilor, Vasile Aciobăniței a făcut doi ani de temniță grea, după ce inițial fusese condamnat la moarte. Marile probleme au început în 1951 (anul IV de facultate), în urma denunțului unui coleg, care l-a învinuit că este legionar. La acest denunț s-a adăugat și faptul că făcea parte dintr-o organizație subversivă ieșeană care se numea „2 plus 1”. După ce a ieșit din închisoare, a lucrat doi ani, pentru a se întreține, la Teatrul Național din București, ca butafor. Si-a continuat studiile după patru ani de suferință și muncă asiduă și a terminat facultatea în 1958. Este membru al UAP, dar și al Asociației Foștilor Deținuți Politici. Încă de la absolvirea facultății a participat la toate expozițiile organizate în București. În 1974, la Sala „Simeza” a organizat o expoziție personală cu 20 de lucrări din marmură și piatră.
A participat la expoziția de sculptură românească de la Moscova, în 1976, cu „Melosul Popular I”. „Eu n-am lucrat pentru mine sau pentru prezent, ci am lucrat pentru viitor”, spunea Vasile Aciobăniței, la împlinirea a 75 de ani, acum fiind la venerabila vârstă de 97 de ani!
O altă lucrare a maestrului Aciobăniței se află în municipiul Bacău, respectiv bustul lui George Enescu (1967).
Surse: Vlasiu, Ioana (coord.), ,,Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX-XX, Vol. I, lit. A-G”, Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 18-19; http://din-husi.blogspot.com/2016/02/vasile-aciobanitei.html
Bustul în piatră al dramaturgului Ion Luca Caragiale (1965), operă a sculptorului Pompiliu Clement (n.28 noiembrie 1923, Piatra-Neamț – d.1985, Piatra-Neamț). Foto 3
Devine în 1942 student la Academia de Belle Arte din Bucureşti, unde va avea ca îndrumători mari sculptori români precum Oscar Han şi Corneliu Medrea. În timpul studenţiei își va face debutul la Salonul Oficial din Bucureşti, participând apoi la peste 50 de expoziţii de artă plastică în judeţ şi în ţară. După absolvire, în 1948, se întoarce la Piatra-Neamţ unde va rămâne până la sfârşitul vieţii. Aici, în anul 1950 înfiinţează Cercul Artiştilor Plastici pe care îl coordonează până în 1956. În 1969 va participa la Expoziția Artiștilor Moldoveni din Bucureşti și în același an va organiza prima expoziţie personală de sculptură la Piatra-Neamţ, cu lucrări de factură clasică, realistă, realizate din marmură, piatră, pământ ars şi lemn. Opera sa cuprinde cu predilecție portrete eroice sau chipuri ale unor mari personalităţi istorice şi culturale. Surse: https://www.viatanemteana.info/2019/03/13/pompiliu-clement-1923-1985-in-memoriam/
Bustul în piatră al poetului George Coșbuc (1964), creație a sculptorului Alexandru Gheorghiță (n.28 iulie 1931, sat Fântânele, jud. Bacău – d.26 decembrie 2011). Foto 4

Studii: Facultatea de sculptură, Institutul de Arte Plastice ,,N. Grigorescu”, București, 1956; 1962-1965, lector Catedra de Sculptură a Institutului de Arte Plastice ,,Nicolae Grigorescu” din București. În municipiul Bacău se mai află o lucrare a lui Alexandru Gheorghiță, respectiv bustul lui Mihai Eminescu. A fost soțul Getei Caragiu, sculptoriţă şi profesoară la același institut, sora mai mică a actorului Toma Caragiu.
Surse: http://centrulapostu.ro/alexandru-gheorghita/

Aceste opere de artă publică vor fi supuse în perioada următoare unor tratamente de conservare, pentru a le proteja frumusețea originală.